Stiri constructii, Cum au reusit vecinii Romaniei sa-si construiasca autostrazi
Vezi marime originala
» Un oficial croat, un ministru sloven in exercitiu, un fost premier ceh si un ex-ministru din Polonia dezvaluie strategiile prin care, spre deosebire de Romania, tarile lor si-au dublat sau triplat reteaua de autostrazi in ultimii 20 de ani.
Dincolo de problemele financiare puse de construirea unei retele extinse de autostrazi, Romania si-a consolidat statutul de codasa a Europei si din cauza vidului legislativ intr-un domeniu-cheie: concesionarea lucrarilor. Acest mecanism presupune atragerea de capital privat prin asocierea statului cu o firma sau un consortiu. Finantarea este asigurata de partenerul privat care isi recupereaza banii din exploatare. Insa mai bine de 10 ani dupa Revolutie legislatia deficitara a blocat orice intentie concreta. "Legea concesionarii, asa cum era, nu ii permitea investitorului sa faca aceasta asociere cu statul pentru ca riscurile nu erau impartite. Abia in ianuarie 2002 guvernarea Nastase a aprobat o ordonanta in acest sens", sustine senatorul Sorin Bota, vicepresedintele Comisiei de Buget-Finante din Parlament.
Actualmente, Romania are mai multe proiecte prin concesiune. Dar ineficienta absorbtiei fondurilor UE pentru infrastructura, costurile mari cu exproprierea terenurilor si atribuirea catre gigantul american Bechtel a unui contract, finantat exclusiv de la buget, fac tardiva clarificarea concesiunilor. Totusi, recent, presedintele Traian Basescu a criticat procedeul concesionarilor, invocand sumele mari pe care se asteapta sa le castige firmele.
CROATIA. Alte state care au pornit, dupa caderea Cortinei de Fier, de la aproximativ acelasi start nu au pierdut timpul. Intre anii 1970 si 1990, Croatia a construit 250 de kilometri de autostrada, dublu fata de ce s-a realizat la noi. Tot la ei, concesiunile sunt o realitate de aproape 13 ani. "Decizia a fost luata inca din 1995. Astazi, avem trei mari companii care administreaza si exploateaza autostrazile", explica pentru "R.l." Kata Kupresak, de la Croatian Motorway Ltd., cea mai mare societate de profil din Croatia, cu capital de stat.
SLOVENIA. Are un teritoriu de zece ori mai mic decat Romania, dar si autostrazi cu 200 de kilometri mai lungi decat tara noastra. Proiectele prin concesiune au fost incluse in "Programul national de autostrazi", din 1994. Intre timp, autostrazile lor s-au dezvoltat, iar impactul asupra economiei slovene e clar: "Fara aceste investitii, cresterea PIB-ului ar fi cu 1,1% mai mica", dezvaluie pentru "R.l." ministrul sloven al Transporturilor, Patrick Vlacic.
CEHIA. In clasamentul autostrazilor, Bucurestiul este surclasat si de Praga. La aproape 79.000 kilometri patrati, Cehia detine 680 kilometri de autostrazi. In raport cu Romania, detasarea este evidenta. Fata de Slovenia insa, un stat de aproape patru ori mai mic decat Cehia, Praga are inca de recuperat. Petr Pithart a fost intre 1990 si 1992 prim-ministru al Cehiei. In prezent, este numarul doi in Senat. Inaltul oficial nu contesta progresul inregistrat in materie de autostrazi, dar nici nu ascunde problemele cu care se confrunta tara sa: "Viteza cu care construim nu este inca suficienta. Statul inca se lupta cu lipsa fondurilor si cu ecologistii". Petr Pithart, un politician care a parasit Partidul Comunist imediat dupa invazia sovietica din ’68, enumera totusi solutiile financiare gasite: "A fost infiintat Fondul pentru Infrastructura de Transport si a fost introdusa taxarea". Ideea unui astfel de fond este vehiculata in aceste zile si la Bucuresti, chiar de ministrul Radu Berceanu. Insa nici acestuia nu ii este prea clar din ce surse va putea fi alimentat.
Articole similare: oficial croat ,
autostrazi ,
infrastructura ,
guvernarea Nastase